Curtea de Apel din Paris a menținut condamnarea lui Marine Le Pen în dosarul folosirii ilegale a fondurilor Parlamentului European, dar i-a redus interdicția de a ocupa funcții publice la 15 luni, de la 45 de luni inițial. Pedeapsa a fost redusă la trei ani de închisoare, dintre care doi cu suspendare și unul cu brățară electronică, plus o amendă de 100.000 de euro. Decizia îi permite liderei extremei drepte să candideze la prezidențialele franceze din 2027. În primă instanță, în martie 2025, ea fusese condamnată la patru ani de închisoare și cinci ani interdicție cu efect imediat, într-un caz vizând aproximativ 1,4 milioane de euro folosiți ilegal.
Reducerea interdicției este mai importantă decât reducerea pedepsei propriu-zise, pentru că exact acea sancțiune o excludea din cursa prezidențială. Le Pen declarase anterior că nu ar candida dacă ar fi obligată să poarte brățară electronică, ceea ce ridică întrebări despre cum va gestiona campania în aceste condiții. Miza depășește Franța: partidul ei critică o parte din politicile europene, iar rezultatul din 2027 e urmărit atent la Bruxelles.
Părerea PulsNow24: Decizia arată că justiția franceză a găsit un echilibru delicat — a confirmat vinovăția, dar nu a scos-o pe Le Pen din joc pe cale judiciară. Rămâne întrebarea legitimă dacă un politician condamnat pentru deturnare de fonduri ar trebui să poată candida la cea mai înaltă funcție. Echilibrul dintre statul de drept și dreptul alegătorilor de a alege va fi tema centrală a următorului an.
Anticipăm că Le Pen va încerca să valorifice verdictul ca pe o victorie politică, iar tabăra sa va menține narațiunea persecuției. Estimăm că întrebarea privind brățara electronică și compatibilitatea ei cu o campanie va reveni constant în dezbaterea publică.